Dacă în bisericile apusene încă mai vedem pe ici pe colo un credincios făcând genuflexie dreaptă în faţa Sf Tabernacol, în bisericile răsăritene (catolice) nu mai face metanii chiar nimeni. Ai fi imediat suspectat ca “ortodoxist”. Cum ar veni: respecţi frumuseţea ritului propriu ? Înseamnă că te-ai dat cu schismaticii. M-am bucurat, văzându-l pe noul episcop greco-catolic de Bucureşti (care este “liturgist” ca formaţie) făcând grup de trei metanii mari în faţa Sf Epitaf. Pentru cine nu ştie, metania mare e mult mai “solicitantă” decât metania mică, fiind oarecum asemănătoare prosternării. Dar aproape nimeni nu l-a urmat. Ce e drept, nici preasfinţia sa nu a explicat. Episcopii şi preoţii ar trebui să explice mai mult semnificaţia unor gesturi liturgice.
Părerea mea.

-distincţia între plecăciune (=reverenţă) şi darea din cap. În prima, coloana vertebrală lombară se curbează în mod evident, rezultând un altfel de gest faţă de cel pe care îl facem când ne salutăm vecinul de scară. În a doua, este vorba de o înclinare a capului pe care o practicăm în raporturile obişnuite, cu vecinul de scară.

-distincţia între “pot să fac” şi “trebuie să fac”. Cu alte cuvinte: atunci când este de ales între două opţiuni, dintre care una este tradiţională, conformă prescripţiilor, arătând supunere şi umilinţă faţă de Domnul nostru, iar cealaltă este adăugată de o practică recentă, necuprinsă în canoane, arătând atitudine protestantă şi spirit tovărăşesc şi demantelând percepţia lui Cristos ca Rege, pentru ce să preferăm pe prima, în loc de a doua ?
Dacă preotul ar spune “femeile pot veni cu capul descoperit la Sf Missă”, nu înseamnă că trebuie să înţelegem “femeile E MUSAI să vină cu capul descoperit la Missă”. Când ştiu că pot veni în şlapi şi în pantaloni scurţi ca să mă împărtăşesc, nu înseamnă că TREBUIE să fac acest lucru. Şi dacă am grijă să mă îmbrac cu hainele cele mai bune când merg la masă la prostul satului, cu atât mai mult trebuie să fiu preocupat de felul în care mă arăt Regelui meu şi al lumii, precum şi de felul în care Îl salut pe El.